Рефераты Psihologia maselor

Вернуться в Психология

Psihologia maselor
. Anume seminebunii ca Pierre
Lermitt si Luther au zguduit lumea. Deosebirea dintre un lider adevarat al
multimii si un simplu om politic e evidenta. Danton ramine a fi un orator
abil, un mester al subtilitatilor de stil, pe cind Robespierre e un proroc,
pentru el lupta pentru putere si lupta pentru interesele poporului sunt
identice.

O calitate importanta a unui lider de multime este predominarea
curajului asupra intelectului. Oameni capabili sa analizeze situatia si sa
propuna o iesire din situatie in politica ca si peste tot sunt multi. Insa
teoria adevarata si rationamentul abil nu inseamna nimic fara o vointa a
actiunii si convingerii de oameni. Deci cutezanta, curajul sunt calitati ce
transforma posibilitatea in realitate, rationarea in actiune.
Gustav Lebon vorbind despre lideri spunea ca : ”Liderul multimii poate fi
uneori inteligent si invatat insa in general aceasta ii este de prisosinta
mai mult decit necesar. Observind complexitatea lucrurilor, dind
posibilitate de a le analiza si explica intelectul manifesta indulgenta si
esential slabeste intensitatea convingerii necesara propagatorului Marii
lideri ai tuturor epocilor si indeosebi a celor revolutionare au fost
oameni limitati desi faceau lucruri mari.

In prezent fenomenul multimii este in crescinda activitate,
situatiile in care guvernele nu a putut actiona vehement si rapid devenind
posibilitati de manifestare a intereselor specifice de masa, instrument al
promovarii fiind in primul rind violenta .

Voi mentiona doar doua situatii curente si bine cunscute de
opinia publica fiind destul de bine luminate de mass-media. Prima miscare
de masa pe care as vrea sa o elucidez este mineriada sfirsitului anului
1998 din Romania. Analizind cele intimplate putem vedea ca principiile unei
psihologii de masa sunt respectate intru totul. In primul rind au fost un
sir de actiuni nepopulare din partea guvernului incercarea de a inchide
minele aprinzind nemultumirea masei de mineri. Actiunile fortelor de ordine
fiind nu in calitate de bariera ci drept un catalizator ce a marit
convingerea multimii precum ca statul a devenit inamicul lor si unica
iesire este continuarea ostilitatilor. Flacara acestei convingeri a fost
atit de mare incit populatia ce intra in contact cu multimea minerilor isi
exprima simpatiile fata de actiunile grevistilor. In opinia minerilor
Bucurestiul a devenit centrul nedreptatii simbolizind actuala putere de
stat, populatia bucuresteana devenind un indirect inamic al revoltatilor.
Propunerile de conciliere inaintate de stat au fost acceptate nu deaceea ca
minerii au vrut-o, ci deaceea ca a vrut-o Miron Cosma carismaticul lider al
combatantilor, prin hotarirea sa s-au oprit din mars mii de oameni,
situatia in care Cosma nu ar fi vrut-o fiind un probabil inceput de razboi
civil. Intelegerea a fost semnata si parea ca totul s-a sfirsit, insa
nemultumirea gemea in inimele multiimi care a fost oprita din mersul sau
spre simbolul nedreptatii : Bucuresti.

Conflictul a trecut doar in stare latenta, izbucnind din nou dupa ce
liderul minerilor a fost condamnat la 18 ani de inchisoare. Cosma, ce prin
potentialul sau carismatic poate incepe razboi civul, e arestat, minerii
sunt alungati in custile sale si ar parea ca totul s-a sfirsit cu bine,
insa evenimentele derulate doar au amplificat latentul potential
distrugator al multimii nesatisfacute, si noile nelinistiri nu se vor lasa
asteptate.

Aici ar putea fi mentionat opinia lui S.Moscovitchi care spunea ca
:”Personalitatea sau individul aparte isi pastreaza statutul de obiect de
cercetare predominant… Insa in lume se constituie si se foloseste
psihologia multimii…Daca ar fi privite fara prejudecati razboaiele etnice,
violenta in orase, conflictele rasiale si cele sociale, psihologia multimii
ar fi recunoscuta forta lor de miscare
Добавить в Одноклассники    

 

Rambler's Top100