Рефераты Psihologia maselor

Вернуться в Психология

Psihologia maselor
. Ele sunt
rezultatul descompunerii continue a grupurilor si claselor. Membrii
multimii, plebsul, ar fi oameni ce nu apartin unor structuri sociale
anumite, ce exista in afara structurilor sociale, fiind restrinsi in ghetto
si downtown fara o ocupatie si scopuri stabile, traind in afara legii si
obiceiurilor. Oricum s-ar crede ca asa este. Respectiv pentru un sociolog
multimea nu ar fi un fenomen autentic, nici semnificativ sau nou, este doar
un epifenomen. Societatea este ordinea, iar multimea dezordine, si in fine
mai mult un fenomen colectiv decit social. Insa aparitia unor conceptii
atit de consensuale au fost generate de un subtil specific. Societatea ce
are o puternica baza practica si juridica, e toleranta fata de fenomenele
nonconformiste. Natura lor asociala, anormala, nu afecteaza stabilitatea
lucrurilor. Insa cind o societate se zguduie sub atacuri externe, atunci
pericolul securitatii interne si externe amplifica riscul ce-l prezinta
aceste fenomene de masa pentru societate. Si ele incep a fi socotite drept
periculoase si anormale si multimile de muncitori incep a fi analizate in
termeni psihiatrici si criminologici.

Psihologia multimii a raspuns la aceasta stare de lucruri prin
descoperirea celor trei elemente constitutive ale noii stiinte:
1.masele sunt un fenomen social;
2. fenomenul de sugestie explica dizolvarea individului in
multime;

3. hipnotizarea este modelul comportamental al liderului in
masa.

S-a si formulat un sistem de conceptii privind fenomenul multimii,
sistem constituirea caruia este legata de numele marelui teoretician al
domeniului: Gustav Lebon. Conceptiile ar fi urmatoarele:

1. Multimea in sens psihologic este o comunitate umana, ce
este caracterizata de o comuniune psihica si nu este o adunare de indivizi
intr-un loc oarecare.

2. Individul actioneaza ca si multimea, insa primul
constient, iar cea din urma inconstient sub impulsul unor pasiuni
irationale. Findca constiinta poatra un caracter individual, iar
inconstientul este colectiv

3. Multimile sunt conservatoare, in pofida modului de actiune
revolutionar. Ele sfirsesc prin a renaste tot ce au deturnat anticipat,
caci pentru ele ca si pentru toti aflati in hipnoza, trecutul e mult mai
important decit prezentul.

4. Multimea, care n-ar fi cultura, doctrina sau pozitia
sociala a membrilor sai are nevoie de sustinerea unui lider. El nu le
convinge prin argumente rationale sau violenta. El ii seduce drept un
hipnotizator prin autoritatea sa.

5. Propaganda (sau comunicarea) are obaza irationala,
convingeri colective si drept prim instrument – sugestia. O buna parte a
actiunilor noastre sunt efecte ale convingerilor. Intelectul critic, lipsa
convingerii si pasiunile sunt bariere ale actiunii. Sugestia le poate
trece, deaceea propaganda adresata multimii trebuie sa foloseasca un limbaj
alegoric- energic si imaginativ, cu formulari simple si autoritare.

In fine orice partid, mass-media, profesionisti in domeniul
publucitatii si propagandei folosesc principiile lui Lebon, trucurile si
regulile sale. Insa nimeni nu va recunoaste aceasta, caci in acest caz
intregul instrumentariu propagandistic al partidelor, defileurile
conducatorilor la televiziune, sondarea opiniei publice ar deveni ceea ce
sunt: elemente ale strategiei de masa, bazindu-se pe ideea irationalitatii
multimii. Multimilor li s-ar spune cu placere ca sunt irationale, dar e
interzis : lor li se insufla contrariul.

6. Politica, scopul careea este conducerea maselor (a unui
partid, clasa, natie) prin necesitate e o politica nelipsita de fantezie.Ea
trebuie sa se bazeze pe o idee suprema (revolutie, patrie) fie aceasta si o
idee - fix care se insufla in constiinta fiecarui om al multimii pina ce ea
s-ar transforma ulterior intr-o convingere de nestramutat si s-ar revarsa
in actiuni colective
Добавить в Одноклассники    

 

Rambler's Top100